Este greu să ajuţi un alcoolic care este convins că nu are probleme cu băutura. În mod asemănător, primul pas în îmbunătăţirea sănătăţii planetei constă în recunoaşterea proporţiilor pe care le-a luat boala. Probabil că educaţia stă la baza succeselor remarcabile înregistrate în ultimii ani în problemele legate de mediu. Majoritatea oamenilor din prezent sunt conştienţi în mare măsură de faptul că pământul nostru este sărăcit şi poluat — şi că trebuie să se facăceva în acest sens. Degradarea mediului se conturează azi mai ameninţătoare decât un război nuclear.
Conducătorii lumii sunt conştienţi de aceste probleme. În jur de 118 conducători de stat au participat la Summit-ul Pământului din 1992, unde s-au întreprins câţiva paşi în vederea protejării atmosferei şi a resurselor pământului care se reduc încontinuu. Majoritatea ţărilor au semnat un tratat legat de mediu, în care erau de acord să înfiinţeze un sistem prin care să se raporteze schimbările ce au loc în emisiile de carbon, obiectivul acestuia fiind cel de a îngheţa în viitorul apropiat producţia totală de emisie a carbonului. Ele au analizat şi unele modalităţi de a salva biodiversitatea planetei noastre, adică numărul total al speciilor de plante şi de animale. Nu s-a putut ajunge la un acord în privinţa protecţiei pădurilor planetei, însă la acest summit s-au elaborat două documente — „Declaraţia de la Rio“ şi „Agenda 21“, care conţin principii directoare referitoare la modul în care ţările ar putea realiza o „dezvoltare care poate fi susţinută“.
Aşa cum atrage atenţia ecologul Allen Hammond, „testul decisiv va fi trecut dacă angajamentele luate la Rio vor fi respectate — dacă, în lunile şi anii care vor urma, cuvintele măreţe se vor transpune în acţiuni“.
Un important pas înainte însă a fost Protocolul de la Montreal din 1987, care cuprindea un acord internaţional de reducere treptată a clorofluorocarbonaţilor (CFC), stabilindu-se un termen limită. De ce această preocupare? Deoarece s-a spus că CFC contribuie la reducerea rapidă a stratului protector de ozon al pământului. Ozonul din stratul superior al atmosferei pământului are un rol important în filtrarea razelor ultraviolete ale soarelui, care pot duce la apariţia cancerului de piele şi a cataractelor. Această problemă nu se limitează doar la Australia. Recent, oamenii de ştiinţă au observat deasupra unor zone temperate din emisfera nordică o scădere de 8 la sută a concentraţiei de ozon pe timp de iarnă. Spre stratosferă s-au ridicat deja 20 de milioane de tone de CFC.
În faţa acestei contaminări dezastruoase a atmosferei, ţările lumii au lăsat deoparte neînţelegerile lor şi au trecut la acţiuni decisive. O altă acţiune la nivel internaţional a fost întreprinsă şi în vederea protejării speciilor aflate pe cale de dispariţie, a ocrotirii Antarcticii şi a controlării traficului cu deşeuri toxice.
Multe ţări iau măsuri pentru a-şi curăţa râurile (în prezent, în fluviul Tamisa din Anglia s-a întors somonul), pentru a controla poluarea aerului (aceasta a scăzut cu 10 la sută în oraşele din Statele Unite cu cel mai ridicat nivel de smog), pentru a capta sursele de energie care nu sunt ostile mediului (pentru a încălzi 80 la sută din locuinţele din Islanda se foloseşte energia geotermală) şi pentru a-şi conserva moştenirea lor naturală (Costa Rica şi Namibia au transformat circa 12 la sută din suprafaţa lor totală în parcuri naţionale).
Dovedesc oare aceste semne încurajatoare faptul că omenirea ia în serios pericolul? Este doar o chestiune de timp până când planeta noastră va fi din nou într-o stare bună de sănătate?
CC Denmark prin platforma online botanoo.com ne da posibilitatea de a participa activ la comertul cu credite de carbon pe piata voluntara. Prin implicarea noastra in aceasta afacere ne aducem aportul la reducerea emisiilor de carbon.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu